,,Despre localitatea Făcăeni, judeţul Ialomiţa, Comuş Denis-Valentin, clasa a III-a B

#1
DESPRE LOCALITATEA FĂCĂENI, JUDEŢUL IALOMIŢA

Localitatea Făcăeni aparţine administrativ judeţului Ialomiţa şi se compune din Făcăeni şi Progresu.
Este în firea oamenilor să-şi caute obârşia locurilor, deci şi a satelor, să îşi explice anumite întâmplări. Dar, când faptele se întind pe mai multe sute de ani, se produc mai multe mutaţii între adevăr şi ficţiune. Iată trei variante culese de la cei mai în vârstă locuitori ai satelor noastre:
O primă versiune privind denumirile satelor noastre povestită de săteni în forme foarte apropiate spune că ,,Un oarecare crescător de oi pe nume Găiţă a coborât, de pe plaiuri ardelene împreună cu doi feciori necăsătoriţi, pe aceste locuri. La un moment dat feciorii se despart de tatăl lor , stabilindu-se pe locul unde este astăzi satul Făcăeni, iar tatăl lor a rămas pe locul unde se stabilise de prima dată, în zona cătunului de astăzi Găiţa. Copiii bătrânului nu s-au căsătorit multă vreme şi după cuvântul din popor ,,au flăcăit” a apărut ca denumire a locului ,,flăcăiţi” care s-a transformat în Flăcăeni şi apoi în Făcăeni.
O ală variantă arată că primul locuitor care s-a aşezat pe aceste meleaguri a fost tot un cioban, pe nume Lăteanu, venit din părţile Branului cu oile la păscut care a întemeiat o gospodărie pe locul fostului sat Lăteni. Acest păstor a adus mai târziu alţi doi tovarăşi pe nume Gaie şi Făcăeanu care şi-au aşezat turmele de oi în zona satelor Găiţa şi Făcăeni. Conform acestei variante cel mai vechi sat ar fi Lăteni, apoi Găiţa şi Făcăeni.
Actualul sat Progresu este întemeiat după reforma agrară din 1821 luând numele de Mihai-Vodă. O dată cu întemeierea primei Cooperative Agricole de Producţie - Progresu îşi schimbă denumirea devenind satul Progresu.
Poziţia geografică a comunei a oferit şi oferă condiţii prielnice desfăşurării unei activităţi agricole favorabile, reflectată în nivelul de trai al populaţiei.
,,Sunt locuri care lasă urme în sufletul oamenilor şi oameni care lasă urme locurilor.”
Este o relaţie de contopire şi de identificare care s-a născut mai întâi ca o luptă şi, asumată în timp, a devenit construcţie, memorie, deci, existenţă şi dăinuire comună. Despre astfel de oameni şi locuri, neobişnuite prin forţa lor, stă mărturie existenţa şi continuitatea tradiţiilor localităţii noastre – parte a Bărăganului Ialomiţean şi mai ales a Luncii Dunării - care pot oferi argumente ale sentimentului de permanenţă şi continuitate a neamului nostru.

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 0 vizitatori

cron