Asociația Învățătorilor din județul Arad - Arc peste timp

#1
Încă din 1857 învăţătorii arădeni cereau organizarea unor conferinţe învăţătoreşti. Acestea s-au organizat din 1863 după instrucţiunile lui Andrei Şaguna. Din 1869 apar cereri repetate de a se înfiinţa ,,reuniuni” învăţătoreşti.

În Arad, unde funcţiona din 1812 cea mai veche preparandie românească, omul providenţial şi care a avut la inimă cauza şcolilor şi învăţătorilor a fost Vicenţiu Babeş (membru fondator al Academiei Române). El adună învăţătorimea din eparhie în 20 aprilie 1872, în săptămâna luminată şi constituie „Reuniunea Învăţătorilor Români Greco - Ortodocşi din Dieceza Aradului” fiind ales preşedinte.

Asociaţia dorea un organ de presă al ei care să răspândească rezoluţiile adunărilor generale sau districtuale. Gheorghe Popa întemeiază la 22 mai 1877 revista învăţătorilor „Minte şi inimă” avându-l redactor responsabil pe învăţătorul Ion Cioară. Această primă publicaţie a corpului învăţătoresc a remarcat unele deficienţe ale învăţământului, a suplinit şi lipsa manualelor, a tratat probleme din domeniul agriculturii, ştiinţei şi industriei pentru a contribui la luminarea poporului. În articolul program se face apel către învăţători cerându-le să se lumineze unii pe alţii şi să se ajute împărtăşindu-şi din experienţa lor. Publicaţia a apărut un an de zile şi din paginile ei nu au lipsit planurile de lecţii şi îndrumările metodice.

Învăţătorii din comitatele Arad, Bihor, Bichiş, Cenad, o parte din comitatele Timiş, Torontal, Hunedoara şi Caraş-Severin erau cuprinşi în această reuniune care se străduia să ridice prestigiul scăzut al învăţătorului şi starea sa materială. În 1890, tot în joia luminată, se reorganizează lăsând afară pe bănăţeni şi pe cei din vicariatul Oradiei.

Din 1904 a apărut revista lunară „Reuniunea învăţătorilor” prin efortul lui Teodor Ceontea şi Iosif Moldovan. La începutul războiului, în 1915, revista îşi încetează apariţia.

După unire, în adunarea generală din 29 septembrie 1919 se întemeiază „Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Arad” care se va ocupa de toate problemele şcolare, culturale şi sociale care au frământat viaţa dascălilor în decursul anilor. Publicaţia lunară a asociaţiei va fi de acum ,,Şcoala vremii”. Asociaţia avea un patrimoniu important: banca, librăria, societatea de ajutor în caz de moarte şi casa învăţătorilor. În 1942 avea o avere de 30 milioane lei şi numărul membrilor era de 876. Regimul de după 1945 desfiinţează asociaţia. Statutul ne obligă să facem demersuri de recuperare a acestui patrimoniu.

În 29 ianuarie 1990 un număr de peste 600 de învăţători pun bazele ,,Asociaţiei Profesionale a Învăţătorilor Arădeni” fiind probabil prima categorie profesinală din judeţ care se organiza în noile condiţii democratice.

În 14 octombrie 2001 adunarea generală hotărăşte reorganizarea sub numele din perioada interbelică de „Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Arad” şi cu un satut conform noii legislaţii.

La 29 mai 2002 judecătoria Arad prin încheierea nr. 4121 a acordat personalitate juridică Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Arad care conform statutului ,,este continuatoarea Reuniunii Învăţătorilor Români din dieceza Aradului înfiinţată în 1872, reorganizată din 1919 în Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Arad desfiinţată abuziv de regimul din 1948 şi reînfiinţată în 29 ianuarie 1990 ca Asociaţia Profesională a Învăţătorilor Arădeni”.

În 29 septembrie 2002 (într-o aceeaşi zi, în 1919, s-a ales numele pe care îl poartă asociaţia), la adunarea generală s-a constatat că au aderat un număr de 264 învăţători, identic cu numărul membrilor de la întemeierea din 1872.

Conform noului statut Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Arad este „subiectul de drept constituit de învăţătorii din judeţul Arad care pun în comun şi fără drept de restituire contribuţia materială constând în cotizaţia statutară, cunoştinţele sau aportul lor în muncă pentru realizarea scopului asociaţiei, a unor activităţi în interes general, profesional, comunitar şi în interesul lor personal nepatrimonial”.

Are ca scop ,,cultivarea spiritului de solidaritate, ridicarea prestigiului şcolii şi învăţătorului şi promovarea intereselor morale, sociale şi materiale ale membrilor, urmărind:

A) Cultivarea tradiţiilor de solidaritate între învăţătorii arădeni;

B) Promovarea activismului în formarea continuă pe plan profesional-intelectual, a implicării plenare în viaţa comunităţii;

C) Recuperarea memoriei foştilor preşedinţi ai Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Arad: Vicenţiu Babeş (1872-1884), Gheorghe Popa (1884-1890), Teodor Ceontea (1890-1906), Iosif Moldovan (1906-1919), Iuliu Grofşorean (1919-1922), Nicolae Cristea (1922-1932), Dimitrie Boariu (1932-1935), Nicolae Cristea (1935-1938), Eugen Spineanţiu (1938-1939), Lazăr Igrişan (1939-1942) şi Nicolae Cârstea (din 1942), pentru a constitui modele pentru învăţătorii arădeni;

D) Editarea unei noi serii a primei reviste a asociaţiei apărută în 1877-,,Minte şi inimă”;

E) Participarea la formarea profesională prin organizarea de stagii recunoscute de ministerul educaţiei;

F) Elaborarea de curricula pentru învăţământul românesc, clasic şi alternativ;

G) Colaborarea cu Comisia Naţională pentru Alternative Educaţionale;

I) Facilitarea stabilirii şi dezvoltării relaţiilor umane şi profesionale între membrii săi pe plan naţional şi internaţional;

J) Colaborarea cu organizaţiile sindicale, cu inspectoratul şcolar judeţean, cu administraţia locală şi centrală, cu organizaţii neguvernamentale pentru ridicarea calităţii actului educaţional, a statutului învăţătorului şi progresul comunităţii;

K) Luarea de poziţie faţă de prejudiciile aduse membrilor săi, apărând interesele profesionale şi sociale ale acestora;

L) Sprijinirea membrilor în elaborarea şi publicarea lucrărilor care prezintă interes pentru Asociaţie şi membrii săi din punct de vedere ştiinţific şi profesional sau prezintă realizările deosebite ale Asociaţiei;

M) Stimularea participării directe sau indirecte a membrilor Asociaţiei la elaborarea deciziilor strategice pentru învăţământul bazat pe tehnici şi metode pedagogice ale şcolii moderne;

N) Organizarea de manifestări ştiinţifice, culturale sau de alt tip care pot concura la promovarea unui învăţământ de calitate;

O) Stimularea activităţii membrilor prin introducerea în circuitul didactic a lucrărilor şi materialelor realizate de aceştia, constituind un fond documentar complex;

R) Susţinerea morală şi materială (în măsura posibilităţilor) a elevilor, studenţilor şi membrilor asociaţiei şi a familiilor acestora în cazul unor probleme deosebite de ordin social;

S) Cultivarea schimburilor cu alte colective care promovează aceleaşi principii;

T) Facilitarea difuzării presei specifice în rândul membrilor precum şi în rândul tuturor celor interesaţi;

Asociaţia va căuta parteneriatul instituţiilor publice în promovarea obiectivelor sale, obiective prin excelenţă de interes public”.

După 1990 asociația a tipărit publicaţiile ,,Qvo vadis”, ,,Minte şi inimă”, ,,Şcoala vremii”, ,,Anuarul Învăţământului primar arădean” și „Portrete de dascăli”-12 ediții.

Emoţionant pasajul din cuvântul de bun venit adresat de N. Cristea, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Arad, învăţătorilor din toată ţara prezenţi la Arad la al V-lea congres învăţătoresc din 5-7 august 1923: ,,Bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi în iubiri de moşie, apropiaţi-vă de sufletele noastre, ridicaţi-le până unde poate vrednicia şi conştiinţa voastră trează. Aşa vă vrem!”. Subscriem.

Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Arad este membră a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRo)

În 28-29 octombrie 2006, în Arad, se reactivează Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România (AGIRo).

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România (AGIRo) este cea mai veche și importantă asociaţie profesională a cadrelor didactice (învăţători, educatoare şi profesori) din ţară. Este semnatară a pactului naţional pentru educaţie. AGIRo este luată în evidenţa MECT cu nr 217/ 23 07 2008 în conformitate cu Legea 246/2005, OUG 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, OG 129/2000 privind organizarea activităţilor de formare profesională, Legea 324/2003 privind cercetarea ştiinţifică. În 27 01 2011 AGIRo a semnat cu MECTS Protocolul de colaborare prin care i se recunoaşte rolul consultativ pe lângă minister în proiectarea, fundamentarea şi aplicarea strategiilor naţionale în domeniul educaţiei în conformitate cu art 14 alin. (1) din Legea nr 1/2011. AGIRo este (conform statutului) ,,o asociaţie non-guvernamentală, nonprofit, independentă, cu beneficiu public, continuatoare a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România cu statut autentificat de Tribunalul Ilfov cu nr 12686/1927 prin sentinţa nr 39/30 iunie 1927 (de atunci în România Ziua Învăţătorului este 30 iunie) şi înscrisă în registrul persoanelor juridice nr 354/1927; cu activitatea abuziv întreruptă în 1945 şi reactivată prin hotărârea celui de al XXVIII-lea Congres Naţional al Învăţătorilor din România şi a Învăţătorilor Români de peste Hotare de la Arad din 28-29 octombrie 2006”.

AGIRo funcţionează ca o federaţie având în jumătate din judeţele României asociaţii judeţene ale învăţătorilor care sunt membre AGIRo (13 membre fondatoare, celelalte aderând ulterior), iar în cealaltă jumătate a judeţelor, sucursale judeţene ale AGIRo. Din octombrie 2010 s-a înregistrat la Ministerul Justiţiei din Chişinău Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România –filiala R.Moldova. AGIRo a sprijinit și înființarea Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia și Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunile Cernăuți, Odessa și Transcarpatia din Ucraina Mai avem sucursale și în alte state în care există comunităţi româneşti.

Primul congres AGIRo a fost organizat în 1898 la Ploieşti, ultimul (al 41-lea) la Alba Iulia, în 6-9 august 2018. AGIRo a organizat după reactivare 14 Congrese Naţionale (XXVIII-XLI) în Arad, Bucureşti (Palatul Parlamentului şi Universitatea Politehnica), Constanţa, Slobozia, Chişinău, Buşteni, Slatina, Suceava, Cernăuţi, Eforie Sud, Cluj-Napoca și Alba Iulia, în localitățile Slatina și Apșa de Mijloc din Transcarpatia (Ucraina); Academia Învăţătorului Modern în Vadul lui Vodă, R.Modova; numeroase școli de vară internaționale la Eforie Sud, Chișinău, Izmail și Satu Nou, raionul Sărata, regiunea Odessa, Ucraina și simpozioane internaționale (ultimul în 26-28 oct. 2018, la Adjud – Vrancea). La aceste evenimente cel mai mic număr a fost de 750 delegaţi, iar cel mai mare de 1500 delegaţi din absolut toate judeţele ţării. La mai toate congresele AGIRo au participat miniştrii educaţiei în funcţie şi foşti miniştri ai educaţiei. Au mai participat şi miniştrii educaţiei din R.Moldova, preşedintele României, preşedintele şi vicepreşedintele Academiei Române, parlamentari, europarlamentari, reprezentanţi ai autorităţilor locale, personalităţi ale vieţii publice şi din domeniul culturii. Au conferenţiat personalităţi de cel mai mare prestigiu din domeniul ştiinţelor educaţiei.

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 0 vizitatori

cron