Despre localitatea Brăila, Republica Moldova, Roman Evelina, clasa a IV-a

#1
Eseu: „Satul meu natal – dorul sufletului meu”
Satul meu natal este o localitatea de dimensiuni modeste ce se situează în apropierea capitalei magnificii mele țărișoare. Brăila este un sat mic cu suflet mare, locuri atrăgătoare și oameni încântători, o istorie lungă și bogată. Sunt nespus de recunoscătoare că trăiesc pe acest tărâm binecuvântat.
Localitatea mea de baștină face parte actual din comuna Băcioi, fiind totodată cel mai vechi sat din componența acesteea, fiind menționat pentru prima dată sub denumirea de Negrești în anul 1443. Din spusele bunicii, numele de Negrești se datora faptului că satul era adeseori cufundat în negură, din cauza că primele case ale localnicilor întâi veniți pe acest meleag au fost construite în valea râului Ișnovăț. Numele din prezent al satului este Brăila, fiind pus în cinstea unui vrednic boier ce a contribuit enorm la dezvoltarea localității.
Brăila este o adevărată gură de rai, înconjurată de câmpuri bine îngrijite și livezi roditoare, prin mijlocul ei curge râulețul Ișnovăț. Apa cristalină și limpede ca oglinda atrage animalele din împrejurimi ce-și potolesc setea bând din ea. Ișnovăț, un adevărat simbol al satului, își începe drumul din sfintele izvoare ale mănăstirii Căpriana și se revarsă în râul Bâc.
Băștinașii localității mele natale întruchipează însuși sufletul satului. Fiind harnici ca albinele și de pământ iubitori, nu găsești câmp nelucrat, nici livadă necultivată, nici fântână necurățită. Ajutorul reciproc între consăteni face parte din cultura acestor oameni minunați, iar prietenia și înțelegerea reprezintă o regulă ridicată la rang de lege divină.
Copiii din sat au marele noroc de a avea o școală aproape de casă. Școala este ca un far, luminează și îndrumă mințile silitorilor elevi. Iar profesorii sunt ca niște cărți pururea deschise, ce împărtășesc înțelepciune, bunătate, răbdare și cunoștințe. Ca un simbol, biserica este situată în imediata apropiere a școlii. Duminica și de sărbători, biserica e neîncăpătoare de suflete însetate de cuvântul lui Dumnezeu, de dragostea și adevărul Său.
Tradițiile strămoșești sunt păstrate cu sfințenie de către localnici, fiind transmise din generație în generație. Portul și dansurile populare, folclorul și șezătorile, colindele și urăturile, nu au dispărut din viața noastră. Ele sunt comoara neamului românesc, și au dăinuit de-a lungul anilor, și vor continua să dăinuiască. Tradițiile sunt un scut de protecție în vremuri de prigoană și înstrăinare, păstrându-ne ființa românească intactă. Dorul nostru pentru ele este adânc și nemărginit, de nepotolit.
Localitatea Brăila este și va rămâne mereu în inima și sufletul meu și al fiecărui locuitor al său. Satul te cheamă la el, acasă. Îi așteaptă răbdător pe toți cei plecați, are grijă de cei rămași. Dorul de meleagul natal este apăsător, nu-i poți rezista, te atrage la locul unde ești născut și neapărat te va readuce înapoi.
Autor: Evelina ROMAN, eleva clasei a IV-a din Gimnaziul nr. 102, sat. Brăila
Învățător coordonator: Tatiana CREȚU

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator

cron