Despre localitatea Toplița, județul Harghita, Nagy Ada - Medeea, clasa a III-a

#1
Topliţa Română - leagăn de legendă

Liceul Teoretic ”O. C. Tăslăuanu”
Toplița, Harghita
NAGY ADA - MEDEEA, clasa a III-a
Prof. înv. primar Braic Carmen - Elena

Povesteau bătrânii cei de demult că în acele vremi, peste aceste meleaguri stăpânea o bătrână crăiasă. Era văduvă, fiindcă craiul său murise într-un război pe care l-a purtat împotriva duşmanilor veniţi dinspre miazănoapte. După aceea, peste întinsurile împărăţiei au venit vremuri de pace şi de belşug. Însă, după un timp vrăjmaşii s-au întors iarăşi să cotropească pământurile şi să ducă în robie pe locuitori. Craiul cel rău, ce venea cu multă oaste dinspre miazănoapte, se numea Iezer.
Auzind bătrâna crăiasă despre aceste veşti rele, i-a chemat la ea pe cei doi feciori ai săi, Căliman şi Gurghiu, şi le-a poruncit să plece de îndată în calea vrăjmaşului Iezer şi să-l alunge dincolo de hotarele împărăţiei. Ei au sărutat mâna mamei lor, au încălecat şi au pornit la luptă în fruntea oştirii. Multe zile şi săptămâni a durat războiul cel groaznic şi pustiitor, care s-a dat la hotarele dinspre miazănoapte ale împărăţiei, şi mulţi oameni şi-au găsit moartea atunci. Între ei a căzut şi viteazul Căliman, fiul cel mare al crăiesei. Dar Gurghiu, fratele său mai mic, l-a răzbunat, omorându-l pe Iezer. Apoi, după ce s-a întors victorios la curtea părintească, în amintirea fratelui său Căliman, căzut în luptă el a numit munţii cei înalţi, de la hotarul de miazănoapte al împărăţiei, Călimani. Cu timpul, acolo, în locul în care a fost ucis Iezer, a apărut din pământ un izvor, din care s-a format un ochi de apă limpede şi rece, ca gheaţa, a început să curgă la vale pe jgheabul muntelui răspândind în jur un miros urât. Oamenii au numit ochiul de apă Iezer, iar pârâul cu apă rău mirositoare, Puturosu.
Când Gurghiu i-a spus mamei sale vestea cea tristă despre moartea lui Căliman, aceasta a plâns săptămâni înşir. Lacrimile ei calde s-au prefăcut într-un izvor ale căror ape nu îngheaţă niciodată. Din acesta izvorăsc apele mezotermale ale Topliţei.
Apoi după o vreme de durere şi bătrâneţe, crăiasa cea bună s-a stins din viaţă, iar fiul ei, Gurghiu, a îngropat-o pe cea mai înaltă culme din apropierea castelului, care de atunci se numeşte Bătrâna.
După ce a jelit-o un timp, Gurghiu, auzind că la curtea lui Iezer, fostul său vrăjmaş, trăia fiica acestuia, o fată frumoasă şi cuminte ce se numea Topliţa, a trecut munţii cei înalţi de la hotarele împărăţiei sale şi a cerut-o de soţie. Au făcut nuntă mare, care a ţinut zile şi nopţi înşir, cu mult alai de crai şi crăiese, şi mult norod. Gurghiu şi Topliţa au trăit mulţi ani şi fericiţi împreună, iubiţi de popoarele celor două împărăţii. Ei au avut mulţi copii, apoi zeci de nepoţi şi strănepoţi. În amintirea lor, locul pe care a fost cândva castelul împărătesc, se numeşte Topliţa.
Aşa a devenit Topliţa oraşul Călimanilor şi Gurghiului, după cum Călimanii şi Gurghiul sunt munţii Topliţei.

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Bing [Bot] și 1 vizitator

cron