compunere ,, Localitatea mea''

#1
Elev: Paţilea Darius, clasa a III-a
Comuna Cudalbi, judeţul Galaţi
Liceul Tehnologic Nr.1 Cudalbi
Coordonator: prof.înv.primar Botezatu Mioara
Localitatea mea-leagănul copilăriei mele

Satul meu va fi întotdeauna...satul meu. Aici este casa mea, aici este familia mea, aici sunt prietenii mei. Satul meu este locul unde mă voi întoarce întotdeauna cu drag şi unde toată lumea mă va aştepta cu braţele deschise. Este un loc cu oameni gospodari,prietenoşi şi respectuoşi.
Comuna CUDALBI este una din cele mai dens populate și compacte așezări rurale din Moldova. Aceasta are o lungime de 3,5 km și o lățime ce variază până la 1,5 km.
Ea este situată în partea de N-E a Câmpiei Române şi partea de S-E a Podişului Covurlui, în centrul judeţului Galaţi, la 56 km N de Galaţi şi 27 km S-E de Tecuci de o parte şi de alta a pârâului Geru , la întretăierea căilor rutiere Galaţi –Tecuci şi Băleni-Umbrăreşti. Se învecinează la nord cu localitatea Valea Mărului, la est cu Băleni, la sud cu Costache Negri şi Griviţa, iar la vest cu Umbrăreşti.
Teritoriul este situat din punct de vedere geografic în arealul extrem NE al Câmpiei Române, la limita sudică cu Podişul Moldovei. Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Cudalbi corespunde zonei de climă temperat-continentală, cu nuanţe de excesivitate în manifestările locale. Reţeaua hidrografică este formată din cursurile de apă Geru, Călmăţui şi Valea Rea.
Denumirea localităţii se trage de la un vornic moldovean, Ştefan Cudalbu, de bună seamă vrednic şi cu mari merite din moment ce domnul Modovei, Ştefan cel Mare, îi dăruia, printr-un uric, emis de cancelaria sa, un însemnat loc de moşie situat pe Valea Gerului, ca răsplată poate pentru credinţa sa în cel al cărui nume va rămâne neşters în filele de cronica ale neamului nostru. Se pare că Ştefan Cudalbu a fost un răzeş, oştean de frunte, stegar în oastea lui Ştefan cel Mare, împroprietărit în anul 1472 cu moşie pe vatra actuală a Cudalbiului. Cert este faptul că în împrejurimile Cudalbilor existau, cu trei secole în urmă, mai multe sate foarte răsfirate și de mici dimensiuni (Mănăstirea, Troieneștii de Jos, Ciungi, Bordei, Curmezișeni, Țigănei sau Lăturișeni) ai căror locuitori afectați fiind de invaziile tătarilor s-au văzut nevoiți să se integreze noii așezări pentru a se putea apăra mult mai bine de dușmani.
Botanistul elvețian Charles Guébhard atunci când, în anul 1843, a vizitat Cudalbii, „cel mai mare sat din Moldova“, care avea „mai mult de 800 de case ce aparțin țăranilor liberi, numiți răzeși“, a aflat de la bătrâni că numele satului s-ar trage de la coada albă a unui bou găsit înecat în mlaștina de pe Valea Gerului pe care primii întemeietori au desecat-o și au transformat-o, ulterior, într-o așezare omenească.
Localitatea Cudalbi are două şcoli generale şi un grup şcolar agricol, o Casă de Cultură “Tache Avramescu “, o bibliotecă comunală, 3 cabinete medicale şi un centru de permanenţă, un dispensar sanitar veterinar, 2 farmacii umane şi una veterinară, 4 biserici, o mănăstire de maici, un oficiu poştal, agenţii de bănci: CEC BANK şi Banca Carpatica.
Personalităţile comunei: Tache Avramescu - învăţător ; Gheorghe Vârlan - postelnic, deputat in Divanul ad-hoc al Moldovei din 1857, Emil Panaintescu – profesor universitar, istoric şi arheolog, Costin Brăescu – scriitor si politician, Mihai C. Ionescu - institutor, scriitor, om de cultură şi ing. Panaite Drăguşu – specialist în electrotehnică.
Principala ocupaţie a locuitorilor comunei mele este agricultura.
«Veșnicia s-a născut la sat» spunea Lucian Blaga. Ajungând om mare în lume nu trebuie să uiți de unde îți sunt rădăcinile. Oricine n-ai fi, cine n-ai deveni în viață, toate au pornit cândva de la satul natal, de la părinți, de la școala natală, de acolo – locul cel mai drag pe lume.

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator

cron