Despre localitatea Moneasa, județul Arad, Sîrb David, clasa a XII-a

#1
Supranumită și Perla Munților Apuseni, Moneasa a fost, este și să sperăm că va mai fi unul dintre cele mai căutate locuri din România. Acest colț de rai a reprezentat pentru mulți ani la rând o atracție turistică atât pentru locuitorii județului Arad, dar și pentru multe alte persoane venite special din alte județe sau chiar din străinătate doar pentru a se bucura de beneficiile pe care Moneasa le avea și le mai are de oferit.
În continuare, nu îmi propun să descriu trecutul, deoarece acesta s-a dus și nimic nu mai poate schimba ceea ce s-a întâmplat deja, nici prezentul, ce se face simțit chiar în acest moment, ci viitorul, chiar dacă acesta este incert; noi, oamenii, suntem conduși de incertitudine pe tot parcursul vieții. Ea este cea care ține vie sperața și ne garantează că mereu există soare după furtună. Un viitor mai bun, diferit de tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani și de evenimente ce au marcat într-un mod cumplit localitatea mea mult prea dragă.
Pentru mine, Moneasa înseamnă acasă, înseamnă cel mai iubit loc de pe pământ, înseamnă iubire, iar pentru iubire trebuie să faci absolut TOT. Iubirea ne definește și ne dă un sens vieții, ajutându-ne să trecem peste orice obstacol și să biruim în cele din urmă. Iubirea de locurile natale, de tradiție și de tot ceea ce înseamnă românesc mă face să lupt în fiecare zi și să tind înspre a cred că, într-o zi, voi reuși să schimb ceva, indiferent de efortul depus.
Peste ani, îmi doresc ca Moneasa să își recapete splendoarea de altă dată. Trebuie să recunosc că odată cu trecerea timpului și a diferiților oameni care au condus localitatea sau care au încercat să se implice într-un proces de schimbare a acesteia, Moneasa a suferit un declin. Proasta gestionare a tot ce ține de domeniul administrativ, cât și goana după faimă și/sau avere au reușit să șteargă Moneasa de pe harta celor mai cunoscute stațiuni, aceasta intrând într-un con de umbră. Reputația i-a fost știrbită, iar resursele utilizate complet necorespunzător. Deși nu pot, dar nici nu vreau, trebuie să recunosc că, dacă se va continua tot în acest fel, Moneasa va fi doar un sat de vacanță, uitat complet de toți, un loc în care vi doar pentru a-ți aduce aminte de zilele bune ce au dispărut de demult. Eu nu vrea să plec și să îmi părăsesc locul de baștină, dar condițiile mă forțează să o fac. Din acest considerent vreau să lupt. Vreau să schimb ceva. Mulți oameni așteaptă să ia totul de-a gata de la viață, mură în gură. Ei bine, acest lucru nu este posibil. Într-adevăr, schimbarea începe cu noi, conform unui vechi slogan, dar, în primul rând, schimbarea începe cu mine, cu tine, cu fiecare în parte. Degeaba așteptăm ca cineva să apară și să muncească în locul nostru, iar noi să ne bucurăm doar de laude. Eu vreau să fac ceva pentru că îmi doresc, ci nu numai pentru că trebuie. Vreau să mă bucur de localitatea mea care are atât de multe de oferit, dar atât de puțini reușesc să și arate acest lucru și să se implice în acest proces de protejare a valorilor și obiceiurilor românești. Nu trebuie să ne ascundem dupa deget și să ne lăudăm cu ce nu avem. Trebuie să fim corecți, onești și să realizăm că ceva nu merge și trebuie schimbat. Noi, românii, în general, ne dormim să vedem doar partea plină a paharului, să ne bucurăm doar de aparențe și să nu facem nimic pentru cineva sau ceva dacă nouă ne merge bine. Ne lăudăm cu ce avem, stoarcem tot ce putem de pe urma acestui fapt, iar mai apoi, la fel ca pe o jucărie stricată, îl aruncăm la gunoi. Știm să ne folsim de lucruri doar pentru a ne face nouă bine, cât timp avem un interes în ceva, urmând ca mai apoi să ne descotorosim de tot. Această mentalitate este de-a dreptul inacceptabilă. De ce să nu îți dorești mai mult de la viață, mai ales dacă acesta îți dă și ocazia? Tindem să ne resemnăm prea rapid și să considerăm că ne merităm soarta și nu putem să facem nimic pentru a o schimba. Iată, totuși că eu nu vreau să mă încadrez în această tipologie contemporană. Eu îmi propun să mă schimb pe mine, apoi localitatea. Dacă nu sunt un exemplu bun de urmat, atunci ce rost mai are? Vreau ca urmașii mei să aibă parte de o copilărie fericită într-un loc de poveste, plin de flori colorate, de copaci imenși și bravi, de izvoare albastre cu ape reci și limpezi ce cutreieră vara prin pădure potolind setea drumețului, de un aer proaspăt, înmiresmat de simțul aventurii și al împlinirii. Un loc în care totul e posibil. Zâne, oameni ai pădurii, poieni magice, spiriduși, absolut orice. Imaginația este singura care ne poate impune limite. Aceasta e Moneasa pe care mi-o doresc; una în care pacea să domnească, toți oamenii să se înțeleagă între ei, fiecare să ne bucurăm de acest loc în care Dumnezeu a pus mai mult har.
Îmi doresc ca în anii ce vor veni să pot schimba ceva cu adevărat, să pot face ca Moneasa să renască din propria-i cenușă și să devină ceva cu totul și cu totul special și unic, un loc în care să îți fie mereu drag să te reîntorci și din care să nu îți mai dorești să pleci niciodată.
Un lucru pot garanta cu siguranță și știu că niciodată și absolut nimeni nu mi-l va putea lua: Moneasa va rămâne, până la moarte, acasă.

Profesor coordonator: Turnea Marius

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori

cron