Despre localitatea Chesinț, județul Arad,Dănulețiu Andreea Elena , clasa a X-a A

#1
Despre localitatea mea, Chesinț

Chesinț, este un sat în comuna Zăbrani din județul Arad, situat la sud de râul Mureș, iar la vest de județul Timiș. Este un sat curat românesc, cu oameni harnici, cu frica lui Dumnezeu care știu să păstreze cu cinste și cu fală tradițiile și obiceiurile de altădată.
În secolul al XVIII- lea, locuitorii erau așezați în cătune așezate în diferite părți ale hotarului actual al satului. Aceste părți de hotar poartă și astăzi numele familiilor care au trăit în acele cătune retrase în pădure: Valea ,, Bârzovenilor,, (familia Berzovan); Valea ,, Milicoț,, (familia Mili).
În fiecare an, în 6 iunie prăznuim Înălțarea Domnului și totodată Ziua Eroilor. Cu mic, cu mare mergem la biserică, împreună cu preotul pentru a înălța imnuri de slavă în amintirea celor care și-au dau viața pentru noi. Urmașii eroilor, nepoți sau strănepoți aduc tablouri cu aceștia pe care le așează pe cele două monumente din Primul Război Mondial și Al Doilea Război Mondial.
Un tânăr, pe numai Berzovan Ambrozie, în vârstă de 20 de ani, aflat pe front în Primul Război Mondial, îi scrie mamei sale, aflată acasă, la Chesinț. El încearcă să o liniștească, asigurând-o că totul este bine și așteaptă vești noi din satul natal. În Primul Război Mondial și-au pierdut viața 97 de persoane din Chesinț.
Documentul este unul valoros, datorită vechimii sale, fiind una dintre puținele scrisori de acest fel care s-au păstrat , cel puțin la Chesinț, până în zilele noastre. Tinerii chesințeni au luptat în armata Austro-Ungariei. Berzovan Ambrozie a avut norocul să se întoarcă viu și sănătos de pe front, și-a revăzut dulce mamă și pe cei dragi ai lui de acasă, și-a întemeiat o familie, a avut copii și nepoți.

Scrisoarea de pe front:
1917. XII. 30
,, Dulcea mea mama, află despre mine fiul tău că mă aflu viu și sănătos. Care sănătate sănătate îți doresc eu ție.
Dulce mamă de la mine fiul tău dar mai multă de la Dumnezeu. Mamă dulce te rog să-mi scrii că nu-i nimic rău acasă că tare rău am visat. Am visat că m-am scos o măseaua și ghince și mița din cap m-am pierdut-o și mi-s tare trist că mă tem că s-a întâmplat ceva acasă. Te rog mamă dulce să faci bine să-mi scrii dacă s-au întâmplat ceva să știu și eu.
Mamă dulce am auzit că a făcut pace Rusu cu ai noștri pe 50 de ani. Dar bunul Dumnezeu știe fie ori ba. Dar mamă te rog nu fi năcăjită pentru nimic că acum nu mi-s în rău loc.
Mulțumesc lui Bunul Dumnezeu de darul ce mi l-a dat mie vei știi mamă dulce că când m-am întâlnit cu Moise am băut mult vin cu el și cu Ghiță lu Stârcea ne-am cam îmbătat toți trei.
Altele nu am mai descris nou nu mai știu nimic.
Doresc sănătate la neamuri și la vecini de la mine și de la bunul Dumnezeu. Și vă poftesc sărbători fericite la mulți ani luni și fericiți că și eu le mănânc în pace sănătos aici la asfințit. Mamă dulce cu Moisă lui Ilă în toată ziua mă întâlnesc și vorbim laolaltă George lu Dulan îi la 12 kilometri și Jiva lui totul an îi la 6 km.
Te rog mamă dulce să-mi scrii că nu s-au întâmplat nimic acasă că mi-s tare necăjit pentru acasă. Eu mamă o duc bine până acuma.
Altele nu mai am de scris.
Te salut mamă eu fiul tău Ambrozie cu multă și grea jele.
Dumnezeu ne ajute a ne mai întâlnim acasă în fiu în civile cu ambrozie.
Scrie mamă cum te mai afli cu a lu ui cap era să știu și eu. ,,


Numele lui Dumnezeu este invocat în fiecare frază se observă din aceasta, credință religioasă profundă, specifică țăranului român, pe care moartea îl pândeau pe front la fiecare pas.
Petrecerile populare în Chesinț s-au ținut în toate duminicile, avându-l efectiv de aproximativ 200 de fete și băieți, cu tot cu cei proaspăt căsătorit.
Portul popular la bărbați a fost cu căciulă negre, șube albe, pantaloni groși din lună și vestă, iar la femei costumele se de cele ale fetelor doar prin cununat ce-o purtau pe cap.
În ajun de Crăciun copiii merg cu colindul și la 1 ianuarie cu Anul Nou, atât întrecut cât și în prezent.
Odată cu venirea primăverii și totodată a Paștelui, cea mai importantă sărbătoare a ortodoxiei, Învierea Domnului sătenii își văruiesc casele, pomii; plantează flori pregătindu-se așa cum se cuvine.
Satul Chesinț este locul unde mă voi întoarce cu drag, aici am făcut primii pași, am învățat să vorbesc, am învățat să apreciez și să duc mai departe cu cinste și cu fală portul popular, obiceiuri le și tradițiile strămoșești.

Dănulețiu Andreea Elena
Clasa a X a A

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori

cron