Despre Localitatea Vinga, Judetul Arad,Suclea Larisa, Clasa a XI-a

#1
Liceul Tehnologic Vinga
Ciclul Liceal
Clasa: a XI- a
Disciplina: Istorie




Titlul lucrării:
Despre localitatea Vinga




Nume profesor coordonator:
Mirescu Marius
Nume elev:
Șuclea Paula-Larisa


România, Arad, 2019
Despre localitatea Vinga

Localitatea Vinga se află în județul Arad, România, în partea de Vest a țării, în zona Banatului, mai exact în Câmpia Vingăi. Comuna Vinga este poziționată la 23 km de municipiul Arad și la 30 km de municipiul Timișoara. Aparținând de județul Arad, localitatea Vinga se învecinează la Vest cu Serbia și Ungaria.
Comuna Vinga are o suprafață totală de 12.801 ha, care este împărțită astfel: teren arabil - 10051 ha (85,9%), pășuni - 695 ha (5,9%), și fânețe - 948 ha (8,2%). Relieful comunei Vinga este compus din 3 trepte: Câmpia Înaltă, Câmpia Intermediară și Câmpia Joasă. Diferențele între cele trei trepte de relief ale Vingăi o face caracteristicile de formare a solului. Astfel, în Câmpia Înaltă se găsesc nisipuri, pietrișuri de proveniență carpatică și argile leossoide, iar în Câmpia Joasă se găsesc mai multe suprafețe cu mlaștini, crovuri și văi puțin adânci. Cele mai cunoscute văi ale localității Vinga sunt: Valea Izvorin, Valea Kacsamag, Valea Ardeleanului și Valea Popilor.
În localitatea Vinga clima este de tip temperat-continentală, cu un grad ridicat de umiditate, cu influențe de aer subtropical, continental de Est și influențe maritime din Vest.
Temperaturiile medii anuale, respectiv cantitățiile de precipitații din Vinga sunt:
• primăvara 10-11̊ C / 130-150 mm ;
• vara 21-22̊ C / 150-160 mm;
• toamna 11-12̊ C / 130-150 mm;
• iarna 10̊ C / 100-120 mm.
În ceea ce privește hidrografia localității Vinga, ea se află în apropierea râului Mureș și se încadrează atât în bazinul hidrografic al râului Bega, cât și în subbazinul Beregsău.
Tipul de vegetație specifică zonei Vinga este silvostepa și stepa. Datorită acestei vegetații, sătenii localității cultivă plante, precum: grâu, porumb, orz, soia, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui.
Vinga este reședința localității, iar satele Mailat și Mănăștur sunt parte din acestă comună. Această localitate nu a rămas nemarcată de istorie de-a lungul veacurilor. Așa se face că, aceste trei sate - Vinga, Mănaștur, Mailat au avut parte de numeroase izvoare scrise, în special de izvoare nescrise, care descoperite de arheologi a făcut din această zonă un punct istoric foarte important. Izvoarele nescrise (obiectele, bijuterii) găsite au adus la suprafață amprentele lăsate de epoca romană, de bronz, de aramă și a fierului. Dintre toate epocile, cea mai impresionantă epocă s-a dovedit a fi epoca bronzului, datorită apariției meșteșugurilor și dezvoltarea rapidă a agriculturii, precum și conturarea primelor proprietăți private și începuturile unui comerț bazat pe monede.
Cea de-a doua epocă importantă, care a lăsat în urma sa izvoare scrise însemnate este epoca fierului. Această epocă s-a manifestat în spațiul carpato-dunărean, spațiu dominat de manifestările specifice culturii Basarabi. Dintre zonele influențate de această cultură facea parte și Banatul.
Cultura Basarabi a preluat multe aspecte din perioda geto-dacă, fapt care a condus la fenomene istorice bine conturate. De asemenea, cultura Basarabi a contribuit la formarea si consolidarea limbii geto-dace de la începutul epocii fierului.
Formarea limbii latine, în forma ei populară, accesibilă în armată și administrație, cu forme gramaticale simplificate a reprezetat primul pas din procesul vast de romanizare.
Referitor la descoperile din perimetrul comunei Vinga, arheologii au descoperit movile de pământ, care dovedesc viețuirea omului din cele mai vechi timpuri. Aceste movile sunt considerate de unii istorici ca fiind movile-semn pentru drumuri și vaduri, fără să se constate că majoritatea acestor movile prezentau caracteristici funerare.
De-a lungul timpului, din cauza migrației popoarelor, localitatea Vinga a ajuns să se afle sub stăpânire austro-ungară, turcească și habsburgică. Astfel, începând cu secolele XIV-XV, satele din Banat, inclusiv Vinga se afleau într-o situație de tranzicție sub comanda noilor rânduieli feudale aduse de regalitatea maghiară. Sub stăpânirea maghiară, satul Vinga a fost prima dată consemnat într-un document maghiar in anul 1214, iar în anul 1222 satul Vinga a fost declarat bun al Coroanei mahiare.
În perioada dominației maghiare, comuna Vinga a fost proprietate a mai multor persoane: Nicolae Csaki, familiei Laczkfi, Ioan de Hunedoara.
Zona Banatului s-a confruntat și cu dominația turcească, când puterea militară a regatului maghiar a slăbit. Așa se face că, în anul 1526 turcii reușesc să pătrundă in Banat, iar în 1552, trupele conduse de Kara Hahmed Pașa recuceresc cetățile de pe Mureș și Banatul de câmpie, în frunte cu Timișoara.
După izgonirea turcilor din Banat, comuna Vinga exista ca și sat cu doar 9 case, după cum arată documentele din 1717. În urma plecării turcilor, ocupația habsburgică a pus stăpânire pe Banat.
Perioada hasburgică a ajutat ca în comuna Vinga să se așeze multe familii de bulgari. Odată cu familiile bulgare vin în Vinga și familii de români.
Conform documentelor din anii 1756-1758, în Vinga era următoarea situație demografică: 50 familii bulgarii, 66 familii pauliciene, 2 familii de meseriași germani, 3 familii scutite de contribuție, 10 familii ortodoxe, 12 familii bulgare sărace, 10 familii pauliciene sărace, 12 familii pauliciene emigrante, 14 văduve și 3 husari orășănești.
Localitatea Vinga aflată sub stăpânirea împărătesei Maria Terezia a fost privilegiată cu titlul de oraș la data de 3 decembrie 1754. Menționăm faptul că, Vinga în anul 1761 avea să funcționeze ca serviciu vamal. Orașul Vinga era format in anul 1774 din 240 de case și 16000 loturi de pământ.
În anul 1845 orașul Vinga primește dreptul de a ține târguri anuale. Perioada revoluției din 1848-1849 a marcat teritoriul localității Vinga de luptele revoluționarilor maghiari cu cei austrieci.
Cea mai mare realizare a locuitorilor din orașului Vinga, din perioada habsburgică a fost inaugurarea spitalului comunal din anul 1855.
Anul 1863 aduce foametea peste Banat, iar guvernul statului a ajutat comuna Vinga cu 2.500 trăsuri de grâu. Un an mai târziu, tot guvernul a ajutat localitatea Vinga cu cereale pentru semănarea terenurilor agricole.
Anul 1871 aduce în Vinga înființarea judecătoriei de ocol, iar în anul 1874 la Vinga se înființează notariatul public.
Orașul Vinga își pierde statutul urban în anul 1887 și devine localitate rurală din cauza lipsei resurselor financiare necesare pentru cheltuielile administative.
Recensământul din anul 1888 a numărat că, localitatea Vinga avea 4.795 de locuitori și poseda o suprafață de teren de 16.527 ha.
În anul1911 se construiește uzina electrică Vinga-Orțișoara, care trece în proprietatea comunei Vinga în anul 1925. În anul 1913 se construiește sediul primăriei din Vinga și tot în acel an se forează fântâna publică din centrul comunei. În această perioadă comuna Vinga a fost condusă de către primarul Manușov Iosif și notarul Schefler Iosif.
Primul Război Mondial din vara anului 1914 a adus un șir de suferințe populaței din Banat.
Rezultatul final al procesului istoric, care a cuprins și localitatea Vinga a avut loc la Alba Iulia, la data de 1 decembrie 1918 când a avut loc Marea Unire a românilor. La Marea Adunare Națională din 1 decembrie 1918 a participat câte un reprezentat din fiecare regiune a țării. Din partea localității Vinga a fost ales avocatul Traian Șincai, nascut în părțile Maramureșului și stabilit la Vinga în anul 1908.
În anul 1935 cătunul Vinga Nouă, azi Călugăreni, se desparte de comuna Vinga formând un sat aparte. Cu această ocazie, noul sat Călugăreni primeste din hotarul comunei Vinga aproximativ 1.200 ha de pământ.
La sfărșitul secolului al XIX-lea, structura populației bănățene include în principal, vorbitori de limbă maternă romănâ, germană, maghiară, sârbă, bulgară, dar și vorbitori de limbă croată,slovacă ruteană.
La sfârșitul acestui secol, localitatea Vinga prezenta o structură demografică aferentă tabelului de mai jos.

Anul Români Bulgari Germani Maghiari Romi Slovaci Sârbi Total
1880 263 3543 652 278 6 45 9 4796
1900 455 2818 704 718 ? 36 31 4762
1930 1108 2208 392 919 64 22 14 4764
1977 2239 1103 70 983 181 14 3 4617
1992 2147 690 40 686 463 29 5 4132
Sursă bibliografică: Dan N. Buruleanu, Victor Cociuba, Vinga istorie și imagini, Editura David Press Print, Timișoara, 2017, pag. 32-33

Spre deosebire de datele din tabelul de mai sus, în prezent situația demografică este redată de datele statistice astfel:
Etnii Români Maghiari Romi Slovaci Bulgari Necunoscuți Alte etnii
Procent 54,24% 19,69% 10,56% 2,45% 5,41% 5,83% 1,79%
Sursă bibliografică: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Vinga,_Arad

În jumătatea secolului al XIX-lea, principala ocupație a locuitorilor din Vinga o reprezenta creștera animalelor. În anul 1886, vinganii trec de la munca dedicată creșterii vitelor la munca dedicată agriculturii, ajungându-se în timp ca 80% din populația comunei să se ocupe în principal cu semănarea și recoltarea produselor din agricultură. Din agricultură cele mai importante plante, leguminoase cultivate erau ceapa, arpagicul și semințele negre.
Locuitorii din Vinga au fost mari meșteșugari. Acest lucru o demonstrează lista meștegurarilor din anul 1848, dată de Kovack Geza, care prezenta următoarele meserii : tâmplari, țiglari, dulgheri, tinighigii, dogari, bârbieri,năsturari, pantofari, strungari, tăbăcări germani, tăbăcări albi, tăbăcări de cordovan, hornari, fierari ce căruță, legători de cărți, fierari, frânghieri, zidari, pălărieri, lăcătuș, croitori, cojocari unguri, turtari, măcelari, morari, șelari, ceasornicari, brutari, păturari, armurieri, sitari, căldărari, săpunari, fierari de pinteni, curelari, croitori de sumane, cizmari și geamgii.
Cel mai apreciat produs specific localitătii Vinga a fost ciocolata Vinga. Această fabrică a fost înființată de către familia Draskovits în anul 1885. Fabrica deținea peste 100 de angajați, care produceau drageuri, fondante, bomboane și diferite sortimente de ciocolată în cutie. La început, cantitatea produselor era valorificată cu ocazia târgurilor,apoi prăvăliile particulare ale negustorilor din Arad și Timișoara erau aprovizionate cu acestea. În timp, fabrica de ciocolata Vinga s-a dotat cu mașini aduse din Germania, și anume : presă pentru sfărâmarea boabelor de cacao, 2 bucăți melangere, valțuri pentru fabricarea ciocolatei, cazane pentru drageuri și diferite valțuri pentru dropsuri.
Contabilitatea fabricii era ținută de către membrii familiei Draskovics până în anul 1930, iar după aceea au fost angajate trei persoane pentru această activitate. Materia primă folosită de către fabrică a fost zahărul adus din Arad și Timisoara, iar boabele de cacao și unt folosite pentru ciocolată erau importate din Olanda.
În anul 1948, fabrica de ciocolată Vinga a fost naționalizată.. Din acest motiv, avea reprezentați în orașe, precum: Arad, Timișoara, București, Oradea, Brașov. Totodata, această fabrică exporta marfă în Japonia, în Germania, în Statele Unite ale Americii.
Fabrica de ciocolată Vinga a încetat să mai producă produse în anul 1951, rămânând în urmă ruinele fabricii și amintirile localnicilor.
În amintirea vremurilor apuse, Victor Cociuba spunea despre fabrica de ciocolata din Vinga următoarele vorbe: "Mulți vorbeau despre cofetarii fabricii că aceștia foloseau un ingredient cu totul special, un drog mai frumos spus, care îți crează dependență. O dată ce gustai din bomboanele de ciocolată cu vanilie, era imposibil să nu-ți dorești să repeți experiența."
De asemenea, o fostă angajată a fabricii de ciocolată Vinga, pe care o chema Victoria Boalog, susținea următorul lucru: "Au fost vremuri frumoase pe care nu o să le uit niciodată. Făceau o ciocolată cum nu mai găsești astăzi nicăieri. Nu era scumpă, aproximativ 2 lei bucata. Cea mai scumpă era ciocolata Olga, 5 lei, dar era foarte mare."




















Știați că ...

1. Biserica romano-catolică a fost lăsată moștenire de către comunitatea bulgară următoarelor generații. Această biserică a fost proiectată de către arhitectul din Viena pe nume Eduard Reiten, în timpul domniei împărătesei Maica Tereiza. Biserica romano-catolică din Vinga și-a început lucrările din anul 1890 și au durat timp de 2 ani. La ridicarea bisericii au ajutat 200 de oameni, câțiva meseriași și foarte mulți enoriași voluntari. Acest locaș de închinare a fost ridicat în urma donațiilor de la enoriași.
Această biserică este în stil neogotic, înaltă de 36 de metri, având 2 turnuri de 63 de metri fiecare. De asemenea, biserica are 9 altare, 1 orgă pneumatică și 43 de statui din lemn.










2. Școala din Vinga datează din secolul al XIX-lea. În anul școlar 1881-1882 au fost înșcriși 313 elevi, conform catalogului din arhive. După Primul Război Mondial, numărul elevilor a început să crească.
La data de 15 septembrie 1961, a fost înființat pentru prima dată un liceu la Vinga. Acest liceu a fost format dintr-un singur rând de clase, având 5 săli de clasă și 2 laboratoare.
Prin decizia Sfatului popular al regiunii Banat, din data de 10 ianuarie 1967, școala generală cu clasele I-IV, împreună cu gimnaziul, se comasează cu clasele de liceu.




3. Piatra de râșniță preistorică provine din zona Mailat, iar toporul din piatră cu gaură pentru fixarea cozii provine din zona Vinga.







4. Întreprinderea pentru colectare și industrializarea laptelui, secția brânzaturi a fost înființată în anul 1948 la Vinga. Zilnic erau prelucrate o cantitate de lapte de 16-17 tone și se producea tapist și brânză "Dorna".
5. Cooperativa de consum "Albina" își continua activitatea la Vinga sub numele de cooperativă de consum "Furnica", începând cu anul 1945.
6. Cooperativele agricole de producție (C.A.P.) din Vinga, respectiv "30 Decembrie" și "Spicul", au luat ființă după dezmembrarea G.A.C. "Hristo Botev". C.A.P. "Spicul" avea un număr de 548 de familii muncitoare și o suprafață cultivabilă de 2630 ha. Dintre produsele cultivate, cele mai importante erau grâul, porumbul, ceapa, arpagicul, ardeiul, roșia. C.A.P. "30 Decembrie" avea un număr de 601 de familii muncitoare și o suprafață de 2637 ha, teren arabil. Această cooperativă agricolă de producție se ocupa atât cu cultivarea cerealelor, dar și cu creșterea animalelor.
7. Primul cor al bisericii romano-catolică din Vinga a fost înființat în anul 1932.
8. Corul "Armonia" al bisericii ortodoxe a luat la un consurs Locul I în 1957, organizat la Arad.
9. La Vinga, în anul 1935, a existat prima trupă de elevi cercetași.
10. Construcția cinematografului de la Vinga a avut loc în anul 1960.
11. Construcția căminului de la Vinga s-a realizat în anul 1960.


12. Vizita lui Nicolae Ceaușescu la Vinga a fost în anul 1966.
13. Prima Moară de apă de la Vinga a fost înființată în anul 1912.
14. Primul Hotel la Vinga a fost în anul 1946.
15. La Vinga, în anul 1940 exista atelier de tăbăcărie.
16. Formația de pompieri de la Vinga datează din anul 1910.
17. La Vinga exista Orchestră, în anul 1940.
18. În anul 1912, la Vinga exista un Restaurantul Banfi Bela.
19. În anul 1978, la Vinga exista un Motel.
20. Primul club de tenis existent la Vinga a fost în anul 1908.
21. La Vinga în anul 1932 exista și o echipă de fotbal.

Atracții turistice în localitatea Vinga, în prezent
 Clădirea primăriei Vinga






 Biserica romano-catolică






 Biserica română ortodoxă









 Terenul de fotbal din Vinga, Căminul cultural și Uniunea Bulgară din Banat

 Parcul din centru și de pe capăt













 Liceul Tehnologic Vinga

 Gara din Vinga, care datează din 1911.



Bibliografie

1. Buruleanu Dan N., Cociuba Victor, Vinga istorie și imagini, Editura David Press Print, Timișoara, 2017
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Vinga,_Arad
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Vinga,_Arad
5. https://zigzagprinromania.com/blog/pove ... din-vinga/
6. https://adevarul.ro/locale/arad/ciocola ... index.html
7. http://www.radiotimisoara.ro/2018/08/21 ... onalizare/

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator

cron